Gheața Groenlandei se topește de trei ori mai repede decât la începutul secolului al XX-lea: ce înseamnă asta pentru mediu

Ghețarii și calotele glaciare din Groenlanda se topesc cu o viteză de trei ori mai mare decât la începutul secolului al XX-lea, potrivit unui studiu.

Oamenii de știință de la universitățile din Portsmouth și Leeds au cartografiat 5.327 de ghețari și calote glaciare la sfârșitul Micii Epoci de Gheață în 1900 – o perioadă de răcire pe scară largă în care temperaturile globale au scăzut cu până la 2°C.

Studiul, publicat în Geophysical Research Letters, spune că ghețarii din Groenlanda au pierdut cel puțin 587 km3 de gheață în ultimul secol, ceea ce reprezintă o creștere a nivelului mării cu 1,38 milimetri. Aceasta echivalează cu 499 de gigatone, la o rată de 4,34 gigatone pe an – suficient pentru a umple 43.400 de portavioane americane.

Ghețarii din Groenlanda se topesc rapid

Cercetătorii estimează că viteza cu care apa s-a topit între 2000 și 2019 a fost de trei ori mai mare decât media pe termen lung din 1900.

„Cercetări anterioare care utilizează date satelitare sugerează că ghețarii și calotele glaciare din Groenlanda ar putea pierde între 19% și 28% din volumul lor până în 2100”, a spus dr. Clare Boston, de la Școala de Mediu, Geografie și Geoștiințe, de la Universitatea din Portsmouth.

„Aceste predicții folosesc doar informații adunate din ultimele decenii, în timp ce cercetarea noastră oferă date de bază de acum peste o sută de ani. Vederea modului în care ghețarii au evoluat pe o perioadă mai lungă de timp ne poate oferi o șansă mai bună de a prezice cum se vor schimba ei în viitor”.

Lucrarea subliniază că ghețarii și calotele glaciare ale Groenlandei contribuie în mod semnificativ la scurgerea apei de topire și se clasează în prezent ca a doua cea mai mare sursă de apă de topire după Alaska.

„Impactul scurgerii apei de topire din Groenlanda în Atlanticul de Nord se extinde dincolo de creșterea globală a nivelului mării, afectând circulația oceanului Atlantic de Nord, modelele climatice europene și calitatea apei din fiordurile groenlandeze și ecosistemele marine”, a spus dr. Jonathan Carrivick, de la Școala de Geografie, de la Universitatea din Leeds.

„Acest lucru are implicații imense și asupra oamenilor, aceste schimbări ale ghețarilor având un impact direct asupra activităților economice de pescuit, minerit și hidroenergie, precum și afectarea sănătății și comportamentului oamenilor”.